Industria energiei electrice si termice

In afara de combustibili (petrol, gaze naturale, carbuni), Romania dispune si de rezerve de energie hidraulica.

Energia electrica se obtine in termocentrale (centrale electrice), care folosesc combustibili minerali, hidrocentrale (centrale hidroelectrice), care utilizeaza energia apelor si centrale atomo-electrice sau nucleare, pe baza energiei nucleare.

Cele mai mari termocentrale sunt cele de la: Bucuresti, Craiova (Isalnita), Brazi, Braila, Borzesti, Ludus-Iernut, Mintia-Deva, Rogojelu, Turceni (cea mai mare din tara).

Hidroenergia este o sursa ieftina de energie, costisitoare sunt insa lucrarile legate de amenajarea lacului de acumulare. Centralele hidroelectrice au fost legate intre ele prin linii de transport, realizandu-se astfel, sistemul energetic national.
Cel mai mare numar de hidrocentrale exista in Carpati (datorita conditiilor favorabile amenajarii acestora – panta, debit etc.) si scade in dealuri si campii.

Locul prioritar il detine Dunarea, fiind urmat de valorificarea complexa a raurilor interioare. In acest sens, pe raul Bistrita s-au realizat o hidrocentrala de 210 MW si 12 microhidrocentrale in aval (Pangarati, Vaduri, Piatra-Neamt, Roznov I, Roznov II, Zanesti, Costise, Buhusi, Rahova, Carleni, Bacau I si Bacau II), care totalizeaza o putere de circa 450 MW.

Pe raul Arges au fost puse in functiune 14 hidrocentrale: Vidraru, Cumpanita, Arges-Corbeni (220 MW), Oiesti, Albesti, Cerbureni, Valea lasului, Curtea de Arges, Manicesti, Baiculesti, Zigoneni, Valcelele, Merisani, Bascov si Pitesti I Pitesti II; acest sistem totalizeaza peste 450 MW.

Pe Olt, rau cu un potential hidroenergetic apreciat la circa 1200 MW, s-a urmarit constructia de 29 hidrocentrale din care au intrat in functiune cele din sectorul Turnu-Calimanesti-Slatina.

Pe raul Lotru (amenajat 100%) se afla in functiune hidrocentrala Lotru-Ciunget, cu o putere instalata de 510 MW, cea mai mare hidrocentrala de pe raurile interioare, precum si cea de la Bradisor (acumularea Malaia).
In bazinul Somesului Mic se afla hidrocentralele Marisel (220 MW) Tarnita (45 MW) si Gilau.

Pe Sebes se afla hidrocentralele Galceag si Sugag (Petresti) care au o putere instalata de cate 150 MW, fiecare.

In Muntii Retezat exista amenajarea Raul Mare – Retezat (335 MW) intregul sistem fiind prevazut a realiza, in final, o putere instalata de 440 MW. Sunt de asemenea inscrise in peisajul hidroenergetic amenajarile de pe: Cerna-Motru Tismana (Tismana si Valea Mare in functiune), Valea Draganului (Remeti – 100 (MW), Buzau (Siriu), Siretul Mijlociu, in aval de confluenta cu Bistrita (Galbeni, Racaciuni, Sascut-Beresti si Adjud), Dambovita (Clabucet, Peceneaga), raul Targului (Leresti si Voinesti), Cerna (sistemul Cerna-Beleraca) Bistrita (Poiana Marului).
Sunt de mentionat si o serie de hidrocentrale de mica putere: Poiana Ursului, Paltinu, Valiug, Novaci, Dobresti, Moroieni, Sadu II, Sadu V etc.

Se experimenteaza construirea unor centrale eoliene de mica capacitate in asezarile din Delta Dunarii sau la munte, intrand actualmente in productia de serie.

S-au construit in colaborare cu tarile riverane unele sisteme hidroenergetice si de navigatie, ca cele de pe Dunare. Cel mai important dintre acestea il constituie Portile de Fier I care, pe langa puterea instalata de 2100 MW (1050 MW pentru Serbia si 1050 MW pentru tara noastra), asigura si conditii optime pentru desfasurarea navigatiei in sectorul Cazane – Portile de Fier I

Pe Prut a fost construita hidrocentrala Stanca -Costesti (50 MW).

Constructia hidrocentralelor si a acumularilor respective, asigura imbunatatirea conditiilor de navigatie pe Dunare, practicarea transporturilor fluviale pe cursurile inferioare ale unor rauri, cat si de-a lungul lacurilor de acumulare precum si dezvoltarea turismului.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *