Un aspect semnificativ, legat de comportamentul pluviometric al padurii se refera la interceptarea
unei cantitati importante de apa de catre coroanele arborilor. De aceea, sub coronamentul padurii,
pluviometrele receptioneaza cantitati mai reduse de precipitatii decât pluviometrele instalate în câmp
deschis. Explicatia consta în aceea ca, o parte din apa interceptata de coroanele arborilor se evapora
direct de pe acestea, iar alta se scurge în lungul crengilor si al trunchiurilor.

Volumul scurgerii în lungul tulpinii se masoara separat întrucât el ajunge în cele din urma în mare
parte pe sol. Pentru a afla pierderea de apa prin interceptie sau interceptia neta scadem din cantitatea
de apa cazuta în teren descoperit, cantitatea de apa cazuta sub acoperisul padurii, iar din valoarea
rezultata cantitatea de apa scursa în lungul tulpinilor.

Valoarea interceptiei poate fi exprimata în procente sau în mm si depinde de compozitia floristica,
densitatea, vârsta arboretului si de cantitatea, intensitatea si felul precipitatiilor.

O ploaie slaba (pâna la 3 mm), alcatuita din picaturi mici poate fi retinuta integral de coroanele
arborilor, interceptia ajungând la 100%.

Valoarea interceptiei se diminueaza când intensitatea caderii si cantitatea precipitatiilor cresc. În cazul ploilor torentiale interceptia poate coborâ pâna la sub 15%.

Coniferele au în general valorile interceptiei mai mari decât foioasele. Dintre conifere, molidul
si bradul au interceptia cea mai mare (între 40 si 80%), iar pinul si laricea cea mai mica (15-25%). Coniferele
intercepteaza cantitati mai mari de precipitatii deoarece micile picaturi de apa ramân izolate între
verticile, în timp ce, pe frunzele foioaselor se contopesc repede în picaturi mari, care cad sau se scurg
usor.

Valoarea interceptiei este mult mai mare vara pentru padurile de foioase decât iarna, când aceste
paduri sunt desfrunzite. Si pentru conifere valoarea interceptiei este mai mare vara decât iarna, dar
diferentele interanotimpuale sunt mai mici decât în cazul foioaselor.