-
Planetele pitice: Ceres si Pluto
Conform definitiei data acestei noi categorii de corpuri de catre Uniunea Astronomica Internationala in 2006 o planeta pitica este un obiect ce: orbiteaza in jurul Soarelui, are o masa suficienta astfel incat forta gravitationala sa ii confere o forma aproximativ sferica, nu a „curatat” spatiul cosmic din vecinatatea orbitei sale si nu este satelitul unei planete.
Aceasta definitie retrogradeaza Pluto de la planeta la planeta dwarf, deoarece nu a curatat vecinatatea orbitei sale din Centura Kuiper. UAI a incadrat in aceasta categorie pana in prezent 5 corpuri ceresti care au primit statutul de planeta pitica: Ceres, Pluto, Eris, Haumea si Makemake.
Ceres – asteroid localizat in centura de asteroizi, are un diametru de cca 950 km. Se apreciaza ca are un nucleu din fier si chiar un subtire invelis atmosferic. Executa o miscare de rotatie in cca 9 ore si de revolutie
Pluton a fost descoperita in anul 1930 de catre astronomul american Clyde W. Tombaugh, dupa calcule initiale incepute inca din 1905 de catre astronomul Percival Lowell, care a presupus existenta unei planete indepartate dincolo de Neptun, ca urmare a unor mici neregularitati in orbitele lui Uranus si Neptun. Revolutia jurul Soarelui se face in 247,8 ani pamantesti, pe o orbita cu raza medie de 5,91 miliarde km (39,3 ua). Orbita planetei pitice este foarte excentrica (0,248), astfel incat uneori Pluton ajunge intr-o pozitie mai apropiata de Soare decat Neptun, a opta planeta a Sistemului Solar. Pluton are orbita inclinata cu 17°12\’ fata de planul eclipticii, care este un alt lucru iesit din comun. Diametrul acestei planete pitice este de 2.390 km, reprezentand doar 18,74% din cel al Terrei. Inclinarea planului de rotatie al planetei este de 57°24\’, densitatea lui Pluton este 1,8 g/m3, iar perioada de rotatie este de 6 zile 10 h. Se pare ca rotatia se face in sens retrograd, in sens invers celei a Pamantului (de la est la vest).