-
Romanii din America de Nord
In SUA, populatia de origine romana formeaza un grup etnic relativ mic in raport cu alte nationalitati.
Primul roman pe teritoriul Americii de Nord se pare ca este Sava Damian, cunoscut prin relatiile sale cu Benjamin Franklin, venit pe acest continent in prima jumatate a secolului al XVIII-lea. Perioada primilor emigranti romani pe teritoriului S.U.A. este atestata prin numele unor participanti la armata unionala din timpul razboiului de secesiune (1801 – 1865), fapt demonstrat de prezenta unor nume de militari romani: Emanuel Boteanu, Nicolaa Dunca, Eugen Alcaz, Eugen Ghika, Constantin Teodorescu.
In linii mari se disting patru perioade de emigrare romaneasca spre SUA:
perioada de la sfarsitul secolului al XlX-lea pana la primul razboi mondial, cand emigrantii romani au preferat statele cu deschidere la Oceanul Atlantic, apoi zonele centrale, respectiv New York, New Jersey, Pennsylvania, Michigan, Ohio, Illinois, Indiana s.a.;
perioada dintre primul si cel de-al doilea razboi mondial, cand reducerea fluxului emigratiei romanesti a fost in mare masura influentata de noile legi americane (noua lege a emigrarilor din 1924 a limitat numarul emigrarilor totale la 150.000 persoane/an, iar pentru romani, ca grup etnic nesemnificativ, Ia doar la 903 persoane/an);
perioada 1945 -1965 cand a fost modificata legea din 1924, ceea ce a permis emigrarea a cca. 10.000 persoane; structura acestei emigratii are la baza motivatii in principal politice, marea majoritate constituind-o intelectualii de valoare, specialisti din diferite domenii de activitate;
perioada de dupa anul 1965 care corespunde conditiilor noii legislatii americane prin care cotele discriminatorii pentru gruparile etnice mici au fost anulate; pentru Europa de Est se stabilea un plafon de 120.000 emigranti cu maximum 20.000 dintr-o tara. Clauza natiunii celei mai favorizate obtinuta de Romania, in anul 1975, a inlesnit in buna masura emigratia romaneasca.
Un numar insemnat de romani traiesc in Canada. Primii colonisti romani s-au asezat in regiunile centrale (Alberta si Saskatchewan) la sfarsitul sec al XIX-lea si inceputul sec. XX fiind atrasi de exploatarile forestiere, transport, minerit si agricultura. Un numar insemnat de romani s-au stabilit in provinciile Manibota, Ontario (in principal in Toronto, Windsor si Hamilton) si Quebec. In prezent Montreal, Ontario, Quebec, Calgary, Saskatchewan sunt recunoscute ca centre cu un insemnat numar de romani.