Se pot separa dupa pozitie si caracteristici hidrologice sisteme (grupari de rauri) apartinand bazinului Dunarea la care se adauga unul est-dobrogean.

Grupa raurilor nord-vestice (maramureseana) este alcatuita din mai multe rauri cu obarsia in muntii din vestul Grupei nordice a Carpatilor Orientali; debitele bogate sunt asigurate de frecventa maselor de aer oceanic; exista ape mari primavara si viituri de vara este alcatuita din:

Tisa (izvoare in Ucraina, in Carpatii Padurosi; peste 60 km lungime formeaza granita cu
Ucraina, debit – cca 150 m3/s)

Viseul (cel mai important afluent; izvoraste din M Maramures, din vecinatatea pasului
Prislop, strabate nord-estul Depresiunii Maramures unde primeste mai multe rauri scurte din M
Rodnei si M Maramures. la varsare are un debit de cca 30,7 m3 /s)

Iza (izvoraste din M Rodnei, strabate Depresiunea Maramures unde are numerosi afluenti cu
obarsii in nordul muntilor vulcanici; se varsa in Tisa la Sighetu Marmatiei, avand un debit de
153 m3/s) Sapanta si alte cateva rauri mai mici din nordul M Ignis; Pe teritoriul Ungariei se
varsa in Tisa.

Turul care are bazinul superior desfasurat in M Oas-Ignis, si depresiunea Oas, unde exista
lacul de baraj Calinesti.

Grupa raurilor vestice (somesano – muresana)
este alcatuita din trei mari bazine (Somes, Cris, Mures), la care se adauga altele mai mici in Dealurile Silvaniei, acoperind o suprafata de aproape 67.000 km2.
colectorul acestora este Tisa, pe teritoriul Ungariei
alimentarea complexa este dominata de aportul in precipitatii al maselor de aer oceanic; ape mari primavara, viituri de vara si toamna
include trei mari bazine hidrografice principale:

Bazinul Somesului, un bazin de 15.015 km2, lungime de 435 km din care 349 in
Romania, unde are un debit mediu de cca 140 m3/s. Este format din Somesul Mare si
Somesul Mic, care separa Campia Transilvaniei de Podisul Somesan. In anul 1970 s-a
inregistrat cel mai mare debit la viitura din luna mai (3342 m3s).

Au scurgere bogata primavara, vara si iarna sunt ridicate, pe cand toamna este cea mai
scazuta.

Crasna, cu izvoare in M Plopis si M Meses, dreneaza depresiunea Simleu, Dealurile
Cransei si Campia Somesului; se varsa in Tisa printr-un canal; debit mic in jur de 4,5 m3/s
(maxim in martie si minim in septembrie) si cu fluctuatii sezoniere (primavara si iarna foarte
mari – 75% din totalul anual, iar toamna 7%).